Într-o procedură de insolvență de pe rolul Tribunalul Bucuresti privind o societate cu asociat unic, judecătorul-sindic a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, cu motivarea că nu s-a făcut dovada desemnării administratorului special în termenul legal prevăzut de Legea nr. 85/2014.

Debitoarea a formulat apel (atât prin administratorul special, cât și prin administratorul judiciar), susținând că administratorul special fusese desemnat prin decizii ale asociatului unic, iar neînregistrarea la registrul comerțului sau nedepunerea imediată la dosar nu ar afecta valabilitatea numirii, ci cel mult opozabilitatea față de terți.

S-a invocat și aspectul că instanța nu ar fi trebuit să ridice dreptul de administrare din oficiu.

Curtea de Apel a respins apelurile și a menținut măsura ridicării dreptului de administrare. Instanța a reținut, în esență, că:

• desemnarea administratorului special trebuie făcută, de către asociații/acționarii debitorului, în termenul legal de 10 zile de la deschiderea procedurii insolvenței;
• opozabilitatea și data certă a înscrisului de desemnare a administratorului special sunt esențiale pentru a verifica dacă desemnarea s-a făcut cu respectarea acestui termen legal;

• faptul că mențiunea în registrul comerțului nu are caracter constitutiv nu exonerează debitorul de obligația de a proba respectarea termenului de desemnare;

• în lipsa depunerii deciziilor la dosarul de insolvență, a menționării lor în registrul comerțului și a oricărei referiri în rapoartele administratorului judiciar, instanța poate aprecia că înscrisurile au fost întocmite pro causa, ulterior termenului legal;
• desemnarea unei persoane aflate în incompatibilitate (de exemplu, care pretinde și calitatea de creditor) este contrară art. 52 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 și poate întări concluzia că obligația legală nu a fost îndeplinită corespunzător.
• dispozițiile art. 53 alin. (2) din lege, privind desemnarea administratorului special au caracter imperativ, iar judecătorul-sindic poate verifica și pune în discuție din oficiu nerespectarea lor și, în consecință, poate a dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului pentru acest motiv.

Concluzie:

Pentru respectarea reglementărilor Legii nr. 85/2014, nu este suficientă simpla desemnare a administratorului special, printr-o hotărâre sau decizie a asociaților/acționarilor debitorului persoană juridică, ci este necesară ca hotărârea respectivă de desemnarea să devină opozabilă terților, prin depunerea în dosarul de insolvență și menționarea la registrul comerțului.

În caz contrar, nu se poate dovedi respectarea termenului legal pentru numirea administratorului special, iar debitorul poate pierde dreptul de administrare.