Prin Decizia nr. 14 din 16 septembrie 2024, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat o problemă importantă în materia insolvenței: până la ce moment poate creditorul majoritar să își exercite prerogativa de a desemna sau confirma administratorul/lichidatorul judiciar, potrivit art. 57 alin. (3) din Legea nr. 85/2014.
Problema de drept
În practica instanțelor existau soluții divergente cu privire la interpretarea art. 57 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, respectiv dacă:
- dreptul creditorului care deține peste 50% din valoarea creanțelor se poate exercita doar până la sau în cadrul primei adunări a creditorilor, ori
- acest drept subzistă și ulterior, în ipoteza în care adunarea creditorilor nu a decis confirmarea sau desemnarea administratorului judiciar.
Soluția Înaltei Curți
ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a stabilit, cu caracter obligatoriu, că:
Prerogativa creditorului majoritar de desemnare sau confirmare a administratorului/lichidatorului judiciar poate fi exercitată numai până la sau în cadrul primei adunări a creditorilor legal convocate, având pe ordinea de zi confirmarea sau desemnarea practicianului în insolvență.
Neexercitarea acestui drept până la acest moment procedural atrage decăderea creditorului majoritar din posibilitatea de a mai desemna ulterior practicianul, procedura urmând să continue cu administratorul judiciar desemnat provizoriu, considerat confirmat.
Argumentele esențiale ale instanței supreme
Înalta Curte a reținut, în esență, că:
- Legea nr. 85/2014 a eliminat expres sintagma „ulterior” din vechea reglementare (Legea nr. 85/2006), intenția legiuitorului fiind limitarea temporală strictă a acestui drept;
- „prima adunare a creditorilor” reprezintă un moment procedural-limită, nu o simplă etapă orientativă;
- caracterul provizoriu al administratorului judiciar numit prin hotărârea de deschidere a procedurii încetează cel târziu la prima adunare a creditorilor legal convocată;
- este posibilă și confirmarea tacită a administratorului judiciar provizoriu, în ipoteza pasivității creditorilor, cu condiția ca adunarea să fi fost legal constituită;
- ulterior acestui moment, înlocuirea practicianului se poate face doar pentru motive temeinice, în condițiile art. 57 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2014, prin intervenția judecătorului-sindic.
Impact practic
Decizia ÎCCJ are un impact major asupra procedurilor de insolvență, deoarece:
- consolidează previzibilitatea și celeritatea procedurii;
- limitează posibilitatea creditorului majoritar de a influența ulterior, unilateral, desemnarea practicianului;
- impune creditorilor o diligență sporită încă de la începutul procedurii;
Concluzie
Prin Decizia nr. 14/2024, Înalta Curte a consacrat o interpretare strictă și unitară a art. 57 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, stabilind că dreptul creditorului majoritar de a desemna sau confirma administratorul judiciar este limitat la prima adunare a creditorilor.
După acest moment, procedura intră într-o etapă de stabilitate, iar orice schimbare a practicianului este posibilă doar în condiții restrictive și pentru motive temeinice.
0 Comments