Deschiderea procedurii insolvenței la cererea creditorilor: ce trebuie să știe un antreprenor
De cele mai multe ori, creditorul ajunge să formuleze la tribunal o cerere de deschidere a insolvenței într-un moment critic, când percepe foarte clar că neplata datoriei este consecința faptului că debitorul nu mai are disponibilități bănești.
Pentru antreprenorul debitor, o astfel de cerere nu este un simplu litigiu privind o datorie neachitată, ci despre perspectiva intrării într-o procedură judiciară care îi poate afecta controlul asupra firmei, relația cu partenerii, reputația comercială și continuitatea afacerii.
Procedura insolvenței este reglementată de Legea nr. 85/2014, iar creditorul poate cere deschiderea procedurii dacă are o creanță certă, lichidă și exigibilă de peste 60 de zile, care depășește valoarea-prag de 50.000 lei.
✅Creditorul nu este obligat să înceapă mai întâi executarea silită
Un aspect important este că un creditor nu este obligat să parcurgă mai întâi un proces civil pentru a obține o hotărâre în instanță sau să încerce recuperea prin executare silită.
Dacă apreciază că neplata datoriei este cauzată de lipsa disponibilităților bănești ale debitorului, poate merge direct la tribunal cu cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
Practic, această procedură devine pentru creditor o alternativă la recuperarea clasică a creanței.
✅Ce trebuie să dovedească creditorul
Creditorul trebuie să facă proba că deține o creanță:
Certă – existența ei rezultă din contracte, facturi, corespondență sau înscrisuri prin care debitorul recunoaște datoria (inclusiv angajamente de plată) sau alte înscrisuri provenite de la debitor sau care nu mai pot fi contestate (precum hotărâri judecătorești definitive).
Lichidă – suma datorată este sau poate fi determinată (procedura se poate deschide doar pentru datorii bănești, care în general sunt exprimate într-un cuantum clar).
Exigibilă – termenul de plată să fi expirat.
În plus, creanța trebuie să fie neachitată de mai mult de 60 de zile și să depășească valoarea-prag de 50.000 lei.
Creditorul nu are deci nevoie de un titlu executoriu pentru a obține deschiderea procedurii, fiind suficiente înscrisuri justificative care să facă dovada existenței și valorii creanței.
📑Cererea creditorului – conținut și probe
Cererea formulată de creditor trebuie să indice:
- cuantumul și temeiul creanței;
- existența unui drept de preferință, dacă există;
- existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;
- documentele justificative ale creanței;
- dovada codului unic de înregistrare al debitorului;
- dovada plății unei taxe judiciare de timbru de 200 de lei.
Dacă lipsesc documentele care să dovedească toate aceste aspecte, cererea poate fi respinsă ca nefondată, pentru neîndeplinirea condițiilor legale.
👉Ce se întâmplă după depunerea cererii
Soluționarea de tribunal a cererii creditorului se face într-o procedură de judecată contencioasă, în care debitorul are dreptul la apărare și la formularea unei contestații, în termen de 10 zile de la primirea cererii.
De regulă, apărările debitorului pot viza fie datoria, fie situația financiară reală a firmei.
Debitorul poate arăta, de exemplu, că:
- datoria a fost plătită;
- suma este greșită;
- creanța este contestată sau litigioasă;
- termenul de plată nu a expirat;
- a intervenit compensarea;
- valoarea rămasă de plată este sub pragul legal;
- firma are lichidități suficiente, iar neplata are alte cauze decât insolvența.
Dacă creditorul face dovada îndeplinirii condițiilor menționate mai sus, iar debitorul nu depune contestație sau apărările sale sunt nefondate, legea prezumă că debitorul se află în stare de insolvență și din această cauză nu a făcut plata (insolvența prezumată).
✅Plata datoriei poate bloca procedura?
Da, dar numai dacă este făcută până la momentul limită prevăzut de lege.
Dacă debitorul achită integral creanța până la închiderea dezbaterilor în fața judecătorului-sindic, cererea creditorului va fi respinsă ca rămasă fără obiect.
Dacă plata este doar parțială și suma rămasă scade sub valoarea-prag, cererea poate fi respinsă pentru neîndeplinirea condițiilor legale pentru deschiderea procedurii.
După deschiderea procedurii insolvenței, plata făcută selectiv, unui anumit creditor, nu mai este valabilă și nu conduce la închiderea procedurii.
⚠️Creditorul poate cere instanței măsuri urgente ?
Odată cu cererea principală privind deschiderea procedurii, creditorul poate solicita și măsuri pentru protejarea integrității patrimoniului debitorului
Vorbim de măsuri urgente precum: suspendarea provizorie a unor operațiuni de înstrăinare a bunurilor importante sau instituirea unor măsuri de conservare.
Instanța poate obliga creditorul la plata unei cauțiuni de până la 10% din valoarea creanței pretinse, în anumite situații, pentru a acoperi eventualele prejudicii cauzate debitorului dacă cererea se dovedește nefondată.
📌Concluzie
Pentru creditor, cererea de deschidere a procedurii insolvenței este un instrument puternic de presiune, care în unele cazuri poate determina plata.
Pentru debitor, cererea creditorului poate fi un semnal de alarmă care trebuie gestionat strategic.
Dacă ești antreprenor la o firmă debitoare și primești o astfel de cerere, o reacție corectă și rapidă poate face diferența între câștigarea procesului, încheierea unei tranzacții amiabile cu creditorul și intrarea într-o procedură care schimbă radical modul în care va funcționa afacerea ta.
📞 Dacă te confrunți cu dificultăți financiare și trebuie să gestionezi o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, contactează-mă pentru o discuție preliminară și află care este cea mai bună strategie de apărare!
#Insolventa #LegeaInsolventei #ReorganizareJudiciara#Faliment#DreptComercial#Avocati
#ConsultantaJuridica#Antreprenori#Business#Debitor#Creditori



0 Comments